Mulțumim membrilor PON care au fost alături de noi la întâlnirea Practicianul Reflexiv din luna iulie.



Discuțiile au fost animate și foarte bogate în exemple, întâlnirea păstrându-și pe deplin caracterul de knowledge sharing. Mai mulți colegi au împărtășit moduri concrete în care folosesc deja instrumente de inteligență artificială în activitatea lor, dar și alte experiențe, întrebări și reflecții apărute pe parcurs.



În același timp, au fost exprimate rețineri firești, atitudini mai prudente și câteva semnale de alarmă importante privind limitele, riscurile și responsabilitățile asociate utilizării AI în practica psihologică. Tocmai această diversitate de perspective a făcut dialogul atât de valoros.



Membrii echipei Cognitrom au prezentat, la rândul lor, moduri în care integrează AI în activitatea profesională și au împărtășit câteva idei de proiecte noi care urmează să fie dezvoltate în această direcție.



Le mulțumim membrilor comunității pentru deschidere, pentru exemplele împărtășite și pentru contribuția la un dialog nuanțat și onest. Împreună, continuăm să reflectăm la felul în care ne putem adapta și îmbunătăți practica în lumea care este și va fi mereu într-o permanentă schimbare.

Echipa Cognitrom în dialog cu membri din comunitatea PON

Utilizarea inteligenței artificiale în practica psihologică | knowledge sharing 

Împreună am explorat de ce insomnia cronică reprezintă o problemă majoră de sănătate, cu impact semnificativ asupra sănătății mintale și fizice, a funcționării cotidiene și a calității vieții. Am discutat despre schimbarea de paradigmă prin care insomnia este înțeleasă astăzi ca o tulburare independentă, care necesită evaluare și tratament dedicat. Am fost invitați să o privim ca pe o „tulburare de 24 de ore”, care depășește granițele nopții, influențându-ne reglarea emoțională, funcționarea cognitivă, sănătatea fizică și starea de bine de-a lungul întregii zile.


Invitatele noastre ne-au ghidat prin principalele modele explicative ale insomniei, evidențiind complexitatea proceselor cognitive, comportamentale și neurobiologice implicate în apariția și menținerea acesteia. De asemenea, au prezentat în detaliu procesul de evaluare clinică și componentele sale, de la anamneză, jurnalul de somn și instrumentele de tip self-report, până la actigrafie și polisomnografie, subliniind importanța unei abordări multi-method și multi-informant.


În ceea ce privește intervenția, am discutat despre terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), considerată în prezent standardul de aur în tratamentul insomniei cronice, datorită bazei sale științifice solide și eficienței demonstrate. În același timp, au fost evidențiate și limitele acestei intervenții, precum și rolul abordărilor complementare și al nevoii de personalizare a intervenției.


Plecăm din această întâlnire cu o perspectivă mai nuanțată asupra insomniei cronice și cu convingerea că evaluarea riguroasă și intervențiile bazate pe dovezi sunt esențiale pentru a putea răspunde cât mai bine nevoilor persoanelor care ne cer sprijinul.

Psih. Dr. Marcela Pența și Psih. Drd. Larisa Tînc

Cum abordăm insomnia cronică? Perspective actuale despre evaluare și intervenție

Sesiunea „Dincolo de scoruri: Evaluarea integrativă a funcțiilor executive și a rezervei cognitive” fost o întâlnire densă, vie și extrem de valoroasă grație expertizei speaker-ului nostru. Doamna Buzdugan ne-a oferit o perspectivă profundă și foarte aplicată asupra evaluării neuropsihologice, invitându-ne să privim dincolo de scoruri, în încercarea de a înțelege cu adevărat modul în care funcționează mintea unei persoane. 

Pornind de la cazuri clinice din boala Parkinson, am explorat ideea că un screening aparent „bun” nu exclude vulnerabilități executive importante, mai ales în contextul unei rezerve cognitive crescute, care poate masca deficitul. 

Un fir central al prezentării a fost importanța evaluării integrative: convergența dintre screening, baterii de teste, observație clinică, comportamentul în sarcină și analiza strategiilor compensatorii folosite de pacient. 

De asemenea, invita¬ta noastră a vorbit despre rolul rezervei cognitive ca factor care nu schimbă boala în sine, ci modul și momentul în care aceasta devine vizibilă clinic. Au fost discutate diferențele dintre profilul disfuncției executive la boala Parkinson, respectiv la boala Alzheimer, importanța heteroanamnezei, a adaptării mediului și a construirii unor sisteme externe de sprijin și monitorizare. 

Ne bucurăm că am putut împărtăși această perspectivă integrativă și că am avut ocazia să reflectăm împreună la complexitatea reală a evaluării neuropsihologice!

Dincolo de scoruri: Evaluarea integrativă a funcțiilor executive și a rezervei cognitive

Ne-am bucurat de o întâlnire profundă, în care invita­ta noastră ne-a vorbit cu multă căldură și claritate despre realitatea lucrului cu pacienții oncologici. Am explorat împreună eclectismul metodologic pe care acest context îl cere, precum și fluctuația fină între „a fi” și „a face” – între intervenție și prezență. 

Au fost punctate repere esențiale: importanța de a înțelege istoria de viață a persoanei din fața noastră și a lucrurilor care au sens pentru ea, precum și nevoia de a identifica și susține resursele și mecanismele adaptative deja existente. Am reflectat asupra felului în care starea fizică a pacientului dictează ritmul intervenției, astfel încât terapia să nu fie un efort în plus, ci un sprijin. Cu cât nivelul de funcționare este mai redus, cu atât suntem invitați să fim mai creativi și mai flexibili.

Poate cel mai important, ni s-a reamintit de rolul nostru de a însoți persoana pe care o avem în față: de a nu grăbi suferința și de a nu fugi și noi de ea, de a rămâne prezenți și mereu autentici, plini de respect față de demnitate cu care fiecare persoană face față bolii.

Rolul relației terapeutice în psiho-oncologie. Repere clinice

Întâlnirea ne-a invitat să renunțăm la a găsi un răspuns unic la întrebarea „care este cea mai bună metodă?” și să adoptăm o perspectivă mai nuanțată: eficiența intervenției depinde de nivelul de sănătate al relației, de procesele care mențin suferința și de valorile și resursele disponibile ale partenerilor. 

# De ce merită să ne „obosim” cu terapia de cuplu, pornind de la datele care arată în mod consecvent că cei în relații bune au o stare de sănătate mai bună comparativ cu cei singuri, respectiv de la paradoxul dependenței (căutăm mereu un „celălalt”, iar atașamentul sigur ne face mai liberi, nu mai dependenți). A fost subliniat impactul pozitiv pe care îl poate avea o intervenție eficientă asupra stării de bine atât a individului, cât și a întregii familii.


Am reflectat și asupra factorilor care mențin iubirea romantică pe termen lung (self-expansion, vulnerabilizare, celebrarea succeselor, responsivitate emoțională).


# Cât de eficientă este terapia de cuplu

S-au prezentat rezultatelor unor meta-analize cu privire la eficiența psihoterapiei de cuplu: multiple intervenții au eficiență moderat-crescută în ameliorarea distresului marital, comparativ cu grupurile de control; în plus, tot mai multe date care arată că optimizări ale distresului marital produc optimizări ale comorbidităților de sănătate mentală sau fizică ale individului.

# Ce funcționează și cum funcționează

Au fost trecute în revistă modele consacrate: IBCT, EFCT, Metoda Gottman, PACT, respectiv ipotezele lor despre mecanismele distresului: întăriri și atribuiri dezadaptative, cicluri de relaționare negative, probleme de comunicare și gestionare a conflictului, înstrăinare psihobiologică.

Un punct important a fost ideea că unitatea de analiză nu este „povestea”, ci procesul: evitarea emoțională, rigiditatea cognitivă, pattern-urile de control/supunere – procese intra-individuale care se activează și se mențin interactiv. Invitata noastră a discutat despre riscurile aderării rigide la protocoale și despre necesitatea flexibilității, a optării pentru intervenții ghidate de procesele care mențin suferința, contextul în care apar și funcția pe care o au, luând în calcul istoria particulară a fiecărui cuplu (astfel, terapeutul devine un „consultant în procese”).

# Relația ca sistem complex – un organism

Un cadru integrator important a fost metafora relației ca organism, cu diferite niveluri de „sănătate”: de la relații marcate de abuz (unde prioritar este managementul separării și controlul riscurilor), la relații grav bolnave, „pe picioare”, în convalescență sau sănătoase dar lipsite de vitalitate. Intervențiile diferă în funcție de acest nivel: de la restabilirea sentimentului de siguranță în prezența celuilalt și evaluarea „rănilor”, repararea rupturilor și corectarea tiparelor disfuncționale, până la valorificarea punctelor forte ale relației și căutarea sensului împărtășit,

În încheiere, rămâne cu noi ideea că nu putem controla complet sistemele, dar putem „dansa” cu ele, cu mai multă claritate asupra proceselor, cu mai multă flexibilitate și cu o atenție fină la context.

Îi mulțumim Mirelei pentru o prelegere fascinantă și membrilor PON pentru întrebări, reflecții și prezență. Comunitatea crește prin astfel de conversații.

Cea mai eficientă intervenție în terapia de cuplu? Depinde

Ne-am bucurat că ne-au fost alături mulți colegi de breaslă la Lansarea programului online de intervenție pentru depresia postpartum. Programul online prezentat la întâlnire este acum disponibil în platforma Depreter - https://www.depreter.ro/. Psihologii PON cu licență Depreter pot să acceseze programul din contul de psihoterapeut. Tot în platforma Depreter se găsește acum și un instrumentul de screening: Scala Edinburgh pentru Depresia Postnatală (10 itemi).

Le mulțumim speakerilor de la evenimentul de lansare, psih. drd. Andreea Aștefanei și prof. univ. dr. Mircea Miclea. Andreea a reluat o serie de informații cheie despre diagnosticul depresiei post-partum (o prezentare mai amplă despre evaluare și tratament a avut loc pe 24 septembrie tot la Practicianul Reflexiv), iar apoi a prezentat cum se utilizează Scala Edinburgh și cum se interpretează rezultatele. În continuare, s-a prezentat programul de intervenție, specificând problemele vizate, obiectivele terapeutice și modul de lucru. Toate aceste elemente sunt constituite în cele 10 module de intervenție prezentate mai jos. Domnul prof. Miclea a descris cum pot fi utilizate în mod flexibil și practic aceste module, la cabinet sau online, prin intermediul Depreter, și a lansat un apel la comunitatea PON pentru a contribui la dezvoltarea programului.


# Structura programului de intervenție și modul de utilizare

Programul de intervenție pentru depresia postpartum se utilizează doar cu asistență psihoterapeutică. Acest program poate fi utilizat în Depreter în multiple moduri:

a. online, în cadrul unui Program personalizat: psihologul poate aloca unui client Depreter modulele din program, iar între module să deruleze ședințe de consiliere sau psihoterapie;

b. la cabinet, în cadrul ședințelor: psihologul poate parcurge modulele împreună cu pacienta, să discute temele abordate și să practice împreună exercițiile;  

c. în pregătirea ședințelor: psihologul poate să studieze programul înaintea ședințelor, pentru planificarea intervenției și a discuțiilor cu pacienta.



Programul de intervenție cuprinde 10 module, dintre care 5 module de bază (cele numerotate) sunt considerate prioritare pentru începutul intervenției, și alte 5 module abordează teme suplimentare, ce pot fi abordate pe măsură ce pacienta are mai multe resurse sau în funcție de contextul de viață.

+ 2. Gestionarea emoțiilor negative (i)

+ 4. Gestionarea emoțiilor negative (ii)

+ Dezvoltarea emoțiilor pozitive
+ Exprimarea nevoilor
+ Gestionarea conflictelor în cuplu
+ Îmbunătățirea relației de cuplu



Programul abordează în aceste module mai multe probleme cheie cu care se confruntă femeile cu depresie postpartum:

+ emoții dificile și copleșitoare de tristețe, furie, anxietate

+ lipsa resurselor din pricina nesomnului, oboselii și a recuperării după naștere

+ îngrijorări excesive legate de copil

+ credințe nerealiste despre rolul de mamă și ce este o "mamă bună"

+ autocritică și sentimente de vinovăție sau rușine

Modulele au fost elaborate pe aceste teme în baza unui demers de cercetare și în baza experienței clinice. Vă invităm să explorați modulele și să reflectați asupra propriilor experiențe profesionale cu tratamentul depresiei postpartum.

Psih. drd. Andreea Aștefanei, Prof. univ. dr. Mircea Miclea

Lansarea programului online de intervenție pentru depresia postpartum

În cadrul acestui eveniment a fost lansată Bateria de evaluare a funcționării executive pentru adulți (EFX-A).


Testele EFX-A sunt computerizate și se administrează printr-o aplicație desktop dedicată: aplicația Efx. Aceasta permite și aplicarea chestionarului BDEFS pentru evaluarea disfuncțiilor executive. Cu aceste instrumente psihologii au acces la o serie de avantaje unice:

+ Evaluarea multidimensională și multi-informant a funcționării executive, folosind teste de performanță (EFX-A) și chestionare (BDEFS) validate și etalonate pe populația din România și acreditate COPSI;

+ Rularea evaluărilor în condiții controlate, printr-o aplicație dedicată, care asigură validitatea rezultatelor;

+ Cotare și interpretare automată a rezultatelor, cu grafice și descriptori de performanță;

+ Vizualizarea rezultatelor sub forma unor rapoarte de evaluare individuală sau longitudinală (pentru evaluări multiple);

+ Gestionarea unui registru de clienți securizat, salvat encriptat pe dispozitivul propriu.



Vă invităm să aflați mai multe informații despre Bateria EFX-A pe website-ul COGNITROM: https://www.cognitrom.ro/produs/evaluarea-functionarii-executive-adulti-efx-a/

prof. univ. dr. Mircea Miclea, psih. dr. Doris Kruzslicz Rogobete, Psih. Liviu Crișan, Psih. Radu Corbu

Lansarea Bateriei de evaluare a funcționării executive pentru adulți (EFX-A)

Nașterea este adesea asociată cu bucurie, împlinire și noi începuturi. Pentru multe femei, este un moment plin de speranțe și sentimentul unui vis împlinit. Însă, dincolo de această imagine idealizată, realitatea poate fi diferită: oboseala, schimbările hormonale, responsabilitățile copleșitoare și sentimentul de izolare pot transforma această perioadă într-o luptă nevăzută.



În cadrul acestei întâlniri s-a vorbit despre sănătatea mintală a femeilor în perioada perinatală și au fost prezentate informații-cheie despre depresia postpartum.



A fost subliniată importanța recunoașterii simptomelor specifice și a înțelegerii factorilor care contribuie la declanșarea și menținerea tulburării. S-a discutat, de asemenea, despre barierele care împiedică multe femei să ceară ajutor și despre potențialul intervențiilor online de a oferi sprijin accesibil, flexibil și adaptat nevoilor mamelor. Pe baza studiilor din literatura de specialitate au fost evidențiate avantajele acestor programe, precum și elementele necesare pentru ca acestea să fie eficiente.

Discuțiile au fost extrem de fructuoase, aducând perspective valoroase despre provocările reale ale mamelor și despre modul în care, ca specialiști, putem oferi sprijin adaptat, accesibil și bazat pe dovezi, astfel încât perioada postnatală să fie trăită cu mai multă încredere și echilibru.

Intervenții online pentru depresia postpartum

„Cărțile dragi pe care le folosim în terapie”- o adevărată oază de liniște, reflecție și bucurie împărtășită!

Ne-am bucurat să fim împreună într-un cadru relaxat, unde fiecare voce a contat și fiecare gând împărtășit a adus un strop de inspirație. Fiecare carte a avut timpul ei alocat, iar discuțiile au curs firesc, pline de sens, amintindu-ne de puterea comunității: aceea de a crea un spațiu în care învățăm unii de la alții, cu inima deschisă.

Recomandările de carte au fost o adevărată încântare! Au fost menționați autori deja îndrăgiți, dar și titluri noi, care ne-au trezit curiozitatea. Ne-a bucurat pasiunea cu care membrii comunității au vorbit despre lecturile lor! Ne-am simțit, cu adevărat, ca între prieteni cititori. Iar vara parcă s-a luminat și mai tare în jurul nostru, odată cu zâmbetele și reflecțiile tuturor.

Psih. Dr. Mirela Pop, Psih. Irina Nikolaus, Psih. Dr. Gabriela Groza, Psih. Bălă Cornelia Nicoleta, Psih. Mara Miclea

Cărțile dragi pe care le folosim în terapie

Ca parte a strategiei noastre de a crește comunitatea PON și a reuni experți din cât mai multe arii ale psihologiei, ne-am propus ca în cadrul acestei întâlniri Practicianul Reflexiv să explorăm un cu totul alt domeniu al psihologiei decât în sesiunile anterioare: psihologia organizațională.

Colegele noastre din cadrul departamentului Cognitrom-Organizații (CORG) ne-au invitat la o discuție despre:

✓ cum facem noi intervenții în organizații, aplicând aceleași principii de „Scientist-Practitioner” care stau la baza muncii noastre, a tuturor, din Cognitrom;

✓ care sunt ariile din organizații în care putem interveni în calitate de psiholog;

✓ o serie de exemple concrete de proiecte de „terapie organizațională”, făcând paralele cu munca unui psihoterapeut care lucrează cu pacienți/clienți individuali.

Psih. Cristina Nicule, Psih. Rodica Pîrjoleanu, Psih. Andreea Ibănescu

Psihologia organizațională. O paralelă cu psihoterapia

Evenimente Practicianul Reflexiv

Utilizarea inteligenței artificiale în practica psihologică ...

Cum abordăm insomnia cronică? Perspective actuale despre eva ...

Dincolo de scoruri: Evaluarea integrativă a funcțiilor execu ...

Rolul relației terapeutice în psiho-oncologie. Repere clinic ...

Cea mai eficientă intervenție în terapia de cuplu? Depinde

Lansarea programului online de intervenție pentru depresia p ...

Lansarea Bateriei de evaluare a funcționării executive pentr ...

Intervenții online pentru depresia postpartum

Cărțile dragi pe care le folosim în terapie

Psihologia organizațională. O paralelă cu psihoterapia